A mirosi o floare

A mirosi o floare

de Nichita Stanescu

A mirosi o floare este
un fapt de mare rusine
E ca si cum de propria ta mama ti-ai apropia
narile.
O, biete specii,
o, triste infatisari instabile, vertebrate sau nu.
A mirosi o floare e ca si cum
in necunostinta de cauza ai viola
insasi cauza.
E ca si cum
ai urmari un efect al primaverii
nu in iarna, ci in luna.
Batrinii, barbatii, adolescentii,
ei, care cred ca li se cuvine aceasta,
ei, nepoti ai lui
Oedip, murdari
infaptuitori
ai mortii propriei geneze,
ei cred
ca a te afunda cu narile-ntr-o floare e o
fapta
atit de demna pentru trupul lor privat
A mirosi o floare e o fapta
de incest
Fiul tatalui,
tatal a ceea ce este -
ei care cred ca moartea insasi
e o-ngaduinta-a firii lor brutale

O, florile,
lapte binemirositor al
Maicii
Domnului,
si stabilire-a nemiscarii-n nemiscat!
Tata si
Fiu
se-nmultesc prin miros,
ei insisi violeaza sacra matrice a mirosurilor
Noi, pudici si indepartati,
si cu mirosurile rupte stind si drepti
pe scaune de piatra si cu carti in miini,
doar cu privirea mirosim - si-atit,
si-ndepartati
si albi de primavara, puri
si intelepti.




A mirosi o floare


Aceasta pagina a fost accesata de 1183 ori.
{literal} {/literal}