Azvarlire de lance

Azvarlire de lance

de Nichita Stanescu

Te indepartam deasupra, mai presus
de sfirsitul aerului mare
si-ti dadeam viteza si apus
in privirile intimplatoare.
Tu treceai in goana, ondulai,
ba mai si lasai sa cada
cite-un inger doborit din rai
sub o forma prematura de zapada,
testament pe limba mea topit
si infrigurat in oase,
maduva-nnegrita din zenit
traversind vertebrele spinoase.
Te indepartam deasupra, ramineam
un eu insumi mai precis, mai sacru.
Aschii inutile, zilele din an
demne-au fost sa fie de masacru.




Azvarlire de lance


Aceasta pagina a fost accesata de 1646 ori.
{literal} {/literal}