Balada

Balada

de Nichita Stanescu

Era un bot mare de cal
si Doamne, ce dinti mari avea.
Caderi de meteoriti in aval
dantura lui alba era.

El botul cel mare si lung
ah, Doamne, cum si-l inclina
si dintii cei albi, nibelung,
Doamne, un cal nibelung
cred ca era.

Si totusi nu-s iarba, nu, nu.
Nicicand n-am fost mai iarba, ah, Doamne ...
Si totusi ce bot nesfarsit arata.
ce cal nibelung imi parea,
ca vrea sa ma pasca, ah, Doamne.




Balada


Aceasta pagina a fost accesata de 778 ori.
{literal} {/literal}