Ceas cu luna
de Nichita Stanescu
Daca te string, ramine luna
mereu pe sub tavanul stins.
Secunda, ora, ziua, saptamina
imi flutura de bratu-ntins.
Tu taci si lasi sa fie fierul
limbii de ceas, nedeslusit.
Turla,-ti lipseste temnicerul.
Trupule, capul despartit.
Lasa sa curga prin vinele rupte
rosu deschis, rosu inchis.
O, mult prea multe razboaie si lupte
pentru un singur ostatic dat prins.
Sa-i smulgem limba ca sa nu spuna
nimica si nimanui.
Pe sub tavane, rasare luna,
singuratec si amarui.
Ceas cu luna
Aceasta pagina a fost accesata de 1842 ori.
