De dragoste, de nu

De dragoste, de nu

de Nichita Stanescu

Mama, de ce nasti un batran?
De ce nasti tu numai toamna
si numai iarna?!
De ce mi se face frig de zapada, mama,
cand sunt un murdar?
inca miros a spirt
si altii a morti, mama,
da-mi nu stele, ci un pahar cu lapte acrit.

Nu-mi da vedere, mama,
da-mi un cal haituit!
Nu ma inverzi ca iarba verde,
Inverzcste-ma cu ochii ei.
Binecuvanteaza-ma, mama,
s-ajungem din doi, trei!
Ce blestem e dorul,
e aproape la fel de sublim
cum e crima, cum e omorul,

sau, mama, cum e norul!
Tu nu vezi ca ploua, mama,
tu nu vezi ca ploua?
Se-neaca pestii in lumina, mama,
se-neaca pestii
si curg in sus, nu mai curg la vale!
Sanul tau era cel mai sus, mama,
de ce l-au facut stea, de ce l-au facut stea?
Al lui nimenea, mama, al lui nimenea
al lui ia-ma moarte
si, ia-ma odata!
Numai tu ma iubesti pe mine, moarte, nu mai tu ma iubesti iubito!




De dragoste, de nu


Aceasta pagina a fost accesata de 782 ori.
{literal} {/literal}