Epave

Epave

de Nichita Stanescu

Pamantul il scurm ametit,
Bastardele stari de betie,
Doar timpul priveste-mpietrit
Si uita ca trebe sa vie !

Clipiri ale sortii se-ndoaie
Se-ndoaie sub greul abis
In noapte, in neguri, in ploaie,
In spatiu, in aer, in vis.

Si vantul sufla nebun
Pe dealuri de fum si de lava,
Cand groaznice fete se-aduní
Si fac din pamant o epava.

Plapand un albastru cosciug se despoaie
In sangele vremii ce-a fost.
Tarziu un ropot de ploaie
Isi cauta-n lume un rost.

 Descult , cu ceas defazat
Astept sa m-ajunga uitarea
Astept ca de moarte luat,
Sa scap si sa uit degradarea !




Epave


Aceasta pagina a fost accesata de 739 ori.
{literal} {/literal}