Invocare

Invocare

de Nichita Stanescu

O, si voiam sa spun totul, tuturor.
Nu lasam nici o umbra nedestainuita.
Verdele, de-ar fi trecut pe linga firul
ierburilor,
mi-ar fi cazut din miini piatra secundei
plesnita.
Voiam sa-ti spun, iti spuneam imediat
orice, totul.
As fi murit de-as fi lasat
nevazuta, neauzita
o singura desfrunzire de aer traita.
Mersul.
Zborul. inotul.
In nerabdarea mea cea mare, merele verzi le dadeam cu vedere, cu auz - marea nemiscatoare, -cu eternitate - ceea ce piere.
Chiar trupul meu de-atunci, rezemindu-se pe fluturatorul aer al acestui pamint cutremurindu-se, indepartindu-se,
schimbindu-se trecea nelinistit in gind.




Invocare


Aceasta pagina a fost accesata de 822 ori.
{literal} {/literal}