Leoaica, tanara iubirea

Leoaica, tanara iubirea

de Nichita Stanescu

Leoaica tinara, iubirea
mi-ai sarit in fata.
Ma pindise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt in fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.

Si deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
cand mai larg, cand mai aproape,
ca o stringere de ape.
Si privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat in doua,
si auzul o-ntilni
tocmai langa ciorcarlii.

Mi-am dus mana la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar mana nu le mai stie.
Si aluneca-n nestire
pe-un desert in stralucire,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme



Leoaica, tanara iubirea


Aceasta pagina a fost accesata de 943 ori.

{literal} {/literal}