Lui Wotan

Lui Wotan

de Nichita Stanescu

Cu fulgere amestecat e piscul meu!
Nici arsa, mina ta nu-l va atinge.
Din toate stincile,
strigind mereu, iti zdrentuiesc tarcata ta meninge.

Din fiecare stea a mea coboara-un streang.
Te-asteapta fiecare, iubindu-ti beregata, si din
sonorul trup al tau, doar un balang va smulge vintul, noaptea-nfiorata.

Si-o sa te clatine, si bucuros strigind pe trepte de cascade, gindul meu ocol o sa iti dea,
curind: atita esti, un ciot de dumnezeu.

Te-am intrebat demult, in care parte ti-e inima, si n-ai stiut, si-ti mor reci amintirile.
Si zilele-
ti sunt moarte.
Din fruntea mea rasare un soare vuitor.




Lui Wotan


Aceasta pagina a fost accesata de 769 ori.
{literal} {/literal}