Mana cu cinci degete

Mana cu cinci degete

de Nichita Stanescu

Ingerii norilor imi coborau pe sira spinarii.
Rece paradis, siroind cu pene.
Balta misunind de pesti a marii cinci degete scotea din ea viclene,

si, cu unghii care ma zgiriau ascutite,
in virf cu un bot de rechin, si cu amprente
incolacite,
cu burice de venin.

M-am tras la noroi, mai ales cu dorinta,
ingerii viermilor ma incaltau cu sandale.
Fara brate
imi era fiinta, si fara picioare.

A scos insa cinci degete uleioase
namolul lucind de foame,
pipaindu-ma jilav pe oase si
pe icoane.

M-am tras in lemn si in maduva ciinilor,
in ochii frunzelor si in cai, in uscatimea roasa de
sobolani a piinilor, in burta lui „vei fi" si-a lui „erai".

Dar au scos cinci degete apucatoare cu amprente de serpi,
incolaciti sub un soare inverzit
de ierbi.


Ma tine in palma ei acuma mina
cu cinci degete strinse ecou.
Plinsem cit plinsem,
apoi sezum ca sa renastem din nou.




Mana cu cinci degete


Aceasta pagina a fost accesata de 780 ori.
{literal} {/literal}