Montana
de Nichita Stanescu
Mina-si lasa deci fantoma ei in obiectele pe care le atinge
Nu ramin la fel, nici 2 nici 3 daca
ploua lent sau daca ninge.
Stau gravide de tacerea mea lucrurile care ma-nconjoara, sunet repetat, lungit c-o stea,
vrea sa doara, nu poate sa doara.
Curg cuvinte reci, cu pietre-n ele statatoare dintr-o alta era.
Animalele padurii-ncremenesc
inele pe un deget neinchis, de conifera.
Montana
Aceasta pagina a fost accesata de 1694 ori.
