O vedere care nu se cheama lumina

O vedere care nu se cheama lumina

de Nichita Stanescu

Nu am dreptul sa fiu fericit, -
nu o cruce ci un streang
Simon Petru mi-l va urca pe Golgota.
Eu nu sunt nici fiul lui Dumnezeu
si nici fiul omului.
Nu m-am nascut inca,
se screm iepele sa nasca un cal
tauritele taur
paienjenitele paianjen
si muierile copil
Dar n-au cu ce sa ma nasca
si nici cu cine si nici cu cine.
Trecui si eu printre voi, oameni monstruosi,
am trecut ce am trecut
dar nu prea aveam prin ce trece.
Ah, tu natura dezgustatoare si disperata de a fi vie,
Eu nu sunt fiul lui Dumnezeu si nici fiul omului.
MI-e drag de Simon Petru, -
ca sa-l pot uita mi-e drag de el.
Timpul este o greata,
vesel da piramida din coada virfului ei
si se gudura la stele.
De Simon Petru mi-e drag numai ca sa-l uit.
In rest - paienjenite luati-va paianjeni,
cerboaice cerbi,
iara viata moarte.





O vedere care nu se cheama lumina


Aceasta pagina a fost accesata de 736 ori.
{literal} {/literal}