Oras in crestere
de Nichita Stanescu
O, e amiaza si zidul urca supus linga schela subtire ca un strigat in sus.
Cite-o minuta de fiecare voluta si unghi, mistria se odihneste, linga genunchi.
O, e amiaza.
Acoperisurile lucesc aburinde.
Eu te astept sa vii dintre strazi, cu merinde, si gindind la mesterul
Manole, in intimpinare, ti-am facut cu creta pe zid sprincenele-amare si geana dulce si ochii ca doua pestere.
O, e amiaza.
Orasul e-n crestere.
Oras in crestere
Aceasta pagina a fost accesata de 2113 ori.
