Pamant

Pamant

de Nichita Stanescu

Care, cum a rostit cuvantul,
a disparut cu noapte si vantul
iar ochilor le-a mai ramas sa vada
doar urmele lor umede in zapada.

Unde s-au dus?
De ce s-or fi dus?
De ce au rostit cuvantul nesupus?
Departe de noi
intre huile si antracite,
gem stelele carului mare stalcite.

O, nu rostiţi cuvantul acela stiut!...
E iarna in patima lutului mut
si peste amurg a nins cu fulgi rosii,
groaznici fulgi rosii!




Pamant


Aceasta pagina a fost accesata de 699 ori.
{literal} {/literal}