Pana tarziu asteptand o fata
de Nichita Stanescu
Apa bate-n steampuri malurile noptii, risipind ovale fumurii si reci.
N-o mai cerc cu palma, nu mai trag cu sortii: noaptea-i fara luna, sa te vad cind treci.
Sirului de slepuri, clatinat de fluvii, nu-i mai masur ritmul, rasturnat in tropi, suiera sirena portului, si nu vii, orizontu-l muta dincolo de plopi
si-i atit de-aproape ca-l ajung c-o piatra
- dac-as ridica-o, de linga calcii -
clipa se repeta siesi, inc-o data.
Nu mi-ar zice nimeni de plec: —
Mai ramii.
Nimenea-i pe tarmuri, nici un ochi intr-insul sa ma mai rasfringa nu-i deschis.
Si desfac de-a valma, gindului, tot strinsul, peste cheiul negru, ca un vis in vis.
Pana tarziu asteptand o fata
Aceasta pagina a fost accesata de 4191 ori.
