Poetul si dragostea

Poetul si dragostea

de Nichita Stanescu

Te-ai facut subtire si prelung
si un sentiment ciudat te doare,
si esti mindru, si ti-l  porti
pe umar ca pe-un soim de vinatoare.

Si prelungi, privirile iti trec chiar prin zidul greu
si prin lacate, si se-opresc la piatra unui chip,
mereu, cu sprincenele-mbinate.
Se petrec atunci intreceri, lupte,
si rapiri imaginare,
ora se inclina, bate
cu secunde tot mai rare.

Si trec ani, si soimul zvelt de pe umar
nu-l mai lepezi, doar secundele din el
bat din ce in ce mai repezi.




Poetul si dragostea


Aceasta pagina a fost accesata de 772 ori.
{literal} {/literal}