Primavara
de Nichita Stanescu
Primejdii dulci alcatuind sub gene,
mi te ivesti istovitor de dulce
cu sanii bulbucati zvacnind sa culce
pe ei sarutul lutului, alene.
Te stingi incet din mine, iara
sub piept loveste-n caldarim o minge
si ziua pe trotuare se prelinge,
lasand in urma-i iz de primavara.
Alaturi de mocirlele uscate
ies pomii toti cu trunchiurile-n floare
Hei zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam cate fete-s astazi deflorate?
Un orizont pierdut, cu buze rosii
saruta-n crestet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din departare
si mor in primavara ofticosii
Primavara
Aceasta pagina a fost accesata de 2300 ori.
