Strigare

Strigare

de Nichita Stanescu

Lumina auzita noaptea pe la colturi, fugi tu de
mine daca poti, na, rupe-mi nasturii de la
camasa, cei de sidef, si fa-ti-i roti.
Si lasa-ma cu pieptul gol si tatuat
cu litere miscate de
trecerea miscarii dinlauntru in chei sucite in lacate.
O, du-te tu-mpingind o frunza,
de
palmier, care-am tinut-o sprinceana verde si
fosnita la ochiul marelui de
Benvenuto.




Strigare


Aceasta pagina a fost accesata de 1739 ori.
{literal} {/literal}