Vechi cantec in doi

Vechi cantec in doi

de Nichita Stanescu

Pe un pat de unda lina
al vocalelor ce scoti
din figura ta divina,
noi dormim, dormim cu toti.
Si visam cum ca se face
pe deasupra noastra-un nor
si de fulgere o pace
pe un cimp de alior.
Te rugam sa-ti tii suava
ta cintare, peste mari
de miros de tei, cind nava
nasuri tine-n vint si nari
ce-s sculptate la o prova
de un mester parfumar
demult mort sub marea mova,
risipit intr-un ianuar,
nins pe lucrurile lumii
scris in carti alaturi cu strabunii.




Vechi cantec in doi


Aceasta pagina a fost accesata de 923 ori.
{literal} {/literal}