Ultima scrisoare rupta

Ultima scrisoare rupta

de Nichita Stanescu

E sigur ca ti-a obosit creionu-n mina
cum riul tot mai lat in cimpul vegetal
cum joia stearpa oboseste-n saptamina
cum din necalarire oboseste-un cal.

E sigur ca ti-a fost mutit in mina
creionul de pamint nevorbitor
ca pasarea ce-ar vrea sa mai ramina
in aer dupa zbor.

E sigur c-am murit de mult
cind penele din aripi vor transcrie
tumului cel mai mult
istoria liliachie

Si atunci si nici atunci
cuvintele n-or mai porunci
ca si acum, ca si acum
cind intelesul literei e fum.




Ultima scrisoare rupta


Aceasta pagina a fost accesata de 774 ori.
{literal} {/literal}